Superblog

Nastratine, Nastratine

 

L-am cunoscut pe Nastratin acum doi ani la concursul de Rolling Cheese din Gloucestershire. Era atât de emoţionat de parcă urma să dea examenul vieţii sale. DELACOt în jos semăna cu un viking, iar între umeri i se întrezărea capul ca un bol întors, acoperit cu niscaiva fire de păr ce încercau să  mascheze începutul unei calviţii. În alte condiţii aspectul său m-ar fi amuzat teribil, însă acum, aşa serios şi emoţionat cum se arăta, m-a sensibilizat. Privea spre rola de caşcaval cu atâta poftă de parcă nu mâncase ani lumină. Îşi antrena picioarele, trăgea aer în piept şi părea gata să se metamorfozeze în şoricel şi să alerge după o cursă de şoareci mobilă ce îl ademenea cu o bucată proaspătă de brânză.

În curând s-a dat startul. O avalanşă de trupuri s-a năpustit peste dealul abrupt de 200 de metri. Parcă asistam la o scenă de film – 300 de spartani dându-se de-a tăvălugul pe defileul Termopile.

L-am zărit subit şi pe Nastratin. Pufos ca un ghem de mohair s-a dus greoi, dar sigur la vale ca bolovanul în apă.  Părea o minge de bowling ce dărâma în calea sa firele de iarbă – popice firave şi nevinovate. De-a berbeleacul printre toţi, s-a desprins din mulţime luând un avans semnificativ şi m-a făcut să-ntreb, care-i vânătorul şi care-i vânatul? Nastratin ori caşcavalul?

17200084_1550345784993368_2024305725_o

De câştigat, n-a câştigat, bietul de el. De la rolling cheese a dat-o în rolling eyes şi până s-a dezmeticit, săracul…ia caşcavalul de unde nu-i. Era dezamăgit. Dezamăgit că se antrenase atât de mult să-şi sporească viteza încat a reuşit performanţa de a întrece însuşi caşcavalul. S-a ridicat, şi-a scuturat într-o doară pantalonii largi şi s-a făcut nevăzut în mulţimea agitată.

De atunci nu l-am mai întâlnit. Până miercurea trecută când, rătăcind pe străzile oraşului am dat nas în nas cu el şi cu un prieten comun pe care îl însoţea.   După ce ne-am prezentat reciproc, m-a întrebat:

-Vrei să ieşim la o…

-Nu beau cafea, i-am retezat eu vorba, gândindu-mă că vrea să pună în aplicare cel mai banal mod de a “agăţa” o femeie: ieşitul la cafea. „Ce o fi crezând ăsta, că sunt vreo albină care trage la miere ca trântorul la bere?

– Voiam să zic, cremă de brânză pufoasă, continuă Nastratin roşind. Ştii tu…Delaco, crema aia de brânză pufoasă ca o vată de zahăr, delicată ca puful unui pui ieşit din găoace şi ademenitoare ca somnul când oboseala îţi vine de hac.

– Da, da, da…mi-am muşcat ruşinată limba că tocmai dădusem cu bâta-n baltă şi am dres situaţia acceptând invitaţia omului.

***

A doua zi ne-am întâlnit la mine acasă. Frumos aranjat, cu un papion alb-negru şi nişte pantofi cu vreo două numere mai mari, Nastratin părea un pinguin pe role. Mi-a înmânat bucuros un buchet de pufoşenii, lăsând să iasă la iveală o strungăreaţă cât Porţile de Fier şi a pătruns în casă. Era drăguţ aşa, în stângăcia lui naivă.buchet

Iar eu, ca un amfitrion din cale afară de tipicar, mi-am întâmpinat oasepetele cu nişte delicioşi dovlecei umpluţi cu brânză pufoasă şi o şampanie răcoritoare. Am pornit muzica şi ne-am aşezat la masă.

-Ce e asta? întrebă Nastratin muşcând din preparatul ce zăcea leneş în farfuria din faţa sa.

-E o bucată din Văduva veselă, îi răspund eu serioasă, atentă la muzica ce se auzea in surdină.

Nastratin păli, se ridică rapid, îşi trase haina pe el şi o zbughi pe uşă, lăsându-mă în mijlocul camerei cu gura căscata, întrebându-mă ce dracului mai făcusem şi de astă dată de mă părăsise şi el, ca restul, din primele zece minute. Să-mi mai alin necazul, m-am cufundat în fotoliul moale, am luat buchetul de pufoşenii în braţe, le-am desfăcut pe toate şi am început să mănânc când dintr-una, când dintr-alta, ca o damă ce se respectă şi fumează două trabucuri simultan. Printre îmbucături, când moralul începuse să mi se ridice de acolo din Gropa Marianelor unde întâmplarea mi-l aruncase, am început să fredoz galeş, până spre miezul nopţii, versurile melodiei <<Nastratine, Nastratine>>.(parodie, mai jos redata)

Şi-am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea mea.

*Sursa primului video- youtube
**Multumesc, Florina, pentru desenul realizat.
***Cea de-a doua poza este editata de mine
**** Versurile parodice ale melodiei sunt creatie proprie, insa nu si minunata voce. Multumesc, Amira ca ai acceptat aceasta provocare!

Acest articol a fost scris pentru Spring SuperBlog 2017! 😀

Anunțuri

3 gânduri despre „Nastratine, Nastratine

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s