Ganduri printre randuri...

Femeile. Tocurile. Cartile.

HA HA! Cum am deschis Facebook-ul m-a izbit în faţă imaginea de mai sus şi mă gândesc… oare trebuie să mă afecteze? Bineînţeles că nu! E doar o simplă imagine, ca multe altele pe care societatea le creează în încercarea de a impune un tipar…dar noi suntem atipici, fiecare în felul nostru, fiecare are ceva special, ceva frumos.  Cum adică ceva frumos? Da, da, încă o dovadă în plus că societatea eşuează în toată treaba cu „tiparele”. Frumuseţea nu poate fi definită bifând o listă de caracteristici pe care ar trebui un om să le aibă pentru a se numi frumos.  Nu! Frumuseţea e atunci când sufletul râde cu ochii. Frumos eşti pentru toţi, dar pentru toţi în mod diferit.

Revenind la treaba cu tocurile, declar sus şi tare că sunt o mare iubitoare de pantofi şi cred că dacă pentru unele femei, pantofii sunt un simplu articol de încălţăminte,pentru altele sunt un veritabil accesoriu al feminităţii, diferenţa o face desigur, ATITUDINEA.

Chiar dacă tocul e mic sau înalt, gros sau subţire, totul ţine de alegere.  Unele preferă tocul mic pentru că se simt mai în siguranţă, „mai cu picioarele pe pământ”, altele preferă tocurile de peste 10 cm pur şi simplu pentru că aşa se simt bine, pentru că sunt sigure pe ele, pentru că, vorba aceea „ de la înălţime, lucrurile se văd altfel”. Şi poţi vedea o femeie chiar şi pe tocuri joase cum se bălăngăne parcă merge numai prin gropi şi o alta cu pantofi înalţi, cu nişte bătături în plus şi pe care pur şi simplu nu poţi să o citeşti, e un munte de feminitate.  Lucrurile pot sta, desigur, şi invers, cert este că pantofii (înalţi sau joşi) sunt doar o parte a arsenalului unei femei la care se adaugă hainele, machiajul, coafura. Arsenal folosit bineînţeles pentru a reprezenta mai bine ceea ce cu adevărat contează, CARACTERUL.

Şi că tot m-am referit la „citit” am să fac o remarcă,  femeile sunt precum cărţile, unele sunt bune, altele proaste, unele poartă tocuri înalte, altele nu, însă ceea ce contează e să ştii să le citeşti. Unii bărbaţi se apropie de o femeie doar pentru că le place „coperta”,  citesc printre rânduri şi o închid. Alţii doar o „cumpără” şi o deschid când au nevoie. Iar cei mai puţini dintre ei încep să o citească şi nu se opresc până nu termină. O închd, analizează de abia acum coperta şi decid să o păstreze, şi nu aşa orişicum. O păstrează ca o cărticică de buzunar, buzunarul de la cămaşă, cel din stânga, ştiţi voi care buzunăraş.

Femeilor, purţaţi ce pantofi vreţi, dar să fie aceia în care vă simţiţi ca Cenuşăreasa la bal, nu aceia pe care societatea vi-i bagă pe gât.  Şi apropo, societatea suntem noi, deci poate reuşim să schimbăm ceva prin alegerile noastre, dar să fie ale noastre! Şi că tot a venit vorba de alegeri, să ştiţi că ele ne definesc, aşa că alegeţi să fiţi o carte gândindu-vă la modul în care v-ar plăcea să fiţi citite.

Anunțuri

3 gânduri despre „Femeile. Tocurile. Cartile.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s